Octombrie. Rece. O zi oarecare

Mamă şi fiu, deşi n-ai fi crezut asta la prima vedere. După-amiaza, în RATB.

Avusesem o zi lungă şi aşteptam autobuzul 178 către cartierul în care locuiesc. Simţeam că-mi cedează picioarele şi odată cu ele şi nervii. Nici vremea nu ţinea cu mine pentru că ploua cu picături mici şi dese. Umbrela nu-şi avea rostul, dar nici fără ea nu era o senzaţie prea plăcută. Trec 5 minute. Încă 5. După 15 minute de aşteptare cât o eternitate, fac ochii mici să zăresc numărul autobuzului ce tocmai se apropia. Era un 138. “Nu contează”, îmi zic. “Ocoleşte puţin, dar e mai bine decât să stau aici, în frig”.

Mă aşez pe ultimul scaun, lângă o femeie tânără, brunetă, cu părul lung şi creţ. Remarc mai întâi adidaşii ei de un galben strident. Pe scaunul din faţa noastră, un băieţel dolofan şi posomorât, de vreo 6-7 ani, îşi plimba degetele printr-o bucată maro-cărămizie de plastilină. După ce o modelează puţin, începe să jongleze cu ea. Îi cade la picioarele mele şi se apleacă să o ridice, deranjând lumea în jurul lui. Mă calcă insistent pe cizmă. Îi arunc o privire uşor iritată. De regulă, iubesc copiii, dar băiatul avea un nu-ştiu-ce care îmi displăcea. Continuă să jongleze cu bucata de material şi o scapă de mai multe ori. Îmi retrag picioarele din instinct, ştiind că urmează să se agite din nou în goana lui după plastilina care începea să se micşoreze după fiecare căzătură. Nu ştiam că există vreo legătură între ei, până când femeia brunetă nu şi-a ridicat ochii din telefonul în care se cufundase şi aruncă un ţipăt: “Mă, copile! Ce ţi-am zis eu să stai potolit?” Băiatului îi încremeneşte privirea, dar mâinile-i continuă să joace în materialul irezistibil. “Hai, mă, mami…”.

Autobuzul opreşte, iar copilul sare înaintea tuturor în faţa uşii. Pare că vrea sa evite mustrările părintelui care îi aruncă priviri fulgerătoare. Cobor şi eu după ei. “Oameni ciudaţi”, îmi spun. Revin imediat la gândurile mele şi îmi continui drumul spre casă, printre zecile de maşini parcate pe străduţele înguste.

tumblr_ofox8jfd2x1u84dnlo1_500

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *